2019, la 2000 de ani de la ăla bătut în cuie pe palet, la 400 de la ăla care a vrut independența, la 30 de ani de la ăla care a zburat cu
elicopterul la Târgoviște și a fost împuscat, la 27 de ani de la ăla speriat de a
chemat minerii să bata niste oameni în capitala, la 2 ani de la cei care strigau în Piață Victoriei “ NU” ordonanței 13, la niciun an de la 10 august când șmecherii și-au bătut joc de popor și continua . Ok, am deviat puțin, haideți să revenim la subiect. Descopăr că am o până și mă deplasez la cea mai apropiata vulcanizare. Opresc în curte, undeva în fata intrării în atelier. Mi se face semn: trage mai în fata! Nu stiu de ce , are furtun
de presiune să ajungă în celalalt județ însă trebuie să trag mai aproape. Mă conformez. Opresc la semn, (ăla de KO cu palma orizontala) , și mă dau jos. Începe imediat small talk-ul de rigoare și investigarea clientului: “Salut BOSS , ia zi ce-ai pățit? ,Am până! , Stai liniștit sefule că se rezolva!” Deja mă gândeam de unde dracu am să cer eu dividentele de la vulcanizarea asta având în vedere că deja sunt sef. Ia baiatu roata, o baga în apa, găsește gaura(o găsea și un orb), ia o chestie că un siret de cauciuc natural și o înfige în gaura. Proba = zero pierderi. 10 lei(normal că fară bon) și plec. Merg vreo 5 km și iar se lasă roata. Nu mai bag în seama că vin de departe și mai am puțin și ajung acasă. Următoarea dimineața , pun compresorul că să umflu roata proaspăt reparata și plec la drum. Ajung în zona Militari ieșire spre A1 și mă opresc la ceea ce pare o vulcanizae profesionista. Explic aici ce s-a întâmplat. Nenea cu care vorbesc este un personaj de 35 kg maxim care aleargă în hainele luate dimineața pe el. Îmi explica cum că cel ce a făcut reparația de fata este un incompetent(în cuvintele lui:sefule, cine ți-a făcut asta n-are treaba cu ce se face în vulcanizare, a vrut să scape de mata și a folosit ce nu
trebuie da-l în p…mea). Își aprinde o țigară, cheamă pe băiatul care cred că este acolo să învețe meserie. Îi explica tot prin împărțirea frazelor cu semnul de punctuație “pula mea”. Băiatul înțelege că : ia în p…mea roata și testează în p….mea cauciucul .
Vezi în p…mea pe unde șulfă și pune în p…mea un petic. Daca e grav pune în p…mea ciuperca. Și ai grija în p…mea să se lipească. Și acum baga 4 atmosfere da-o în p..mea de roata. Să văd daca mai pierd eda-o în p…mea. Băiatul face ce I se spune, pune ceva acolo după ce polizează cauciucul mai mult decât polizează un stomatolog o măsea înainte de plomba. Intre timp apare și patronul. El
patrones este un fel de Pablo Escobar dar mai tigan și mai penal puțin. Întreb daca poate să-mi dea bon fiscal. O mica schimbare la fata și vine și răspunsul:sigur că da!!!. Iau bonul nr. BF 0001 din ziua respectiva (era pe la ora 11:00 și au program de la 7) și plec. Pe la km 45 pe A1 se aprinde deja senzorul de presiune. Continui traseul. Pe la ora 2 umflu iarăși roata care avea 0,8atm. Mă întorc în Capitala și fac un sacrificiu să mă întorc pe sens să mă opresc iarăși la ei . Până la urma plătisem ceva ce nu era rezolvat. Când m-a văzut meseriașul ăla radiografic, s-a făcut și mai mic, abia daca-l vedeam. A zis: Nu se poate da-o-n p..mea de roata! . Am răspuns da bossulica dar e roata mea și o vreau plina cu aer , nu cu înjurături!. A început iar să o curete , să o polizeze, să o aranjeze. Explicația: Peticul pus era vechi și nu s-a mai prins. Pustiul care a făcut manevra mă inteaba: v-ați întors special pentru asta? În sinea mea m-am întrebat:daca plătești ceva și nu primești , ce faci? I-am spus că oricum aveam drum , dar pe celalalt sens, așa că am pierdut timp din cauza lor. Nu s-a prins
nimeni. Au trecut 4 zile de la reparație. Am umflat roata iarăși.